A trecut si 2009, anul crizei. Desi…din ce am observat eu, cu ochelarii mei de cal, a fost orice, numai criza nu. Si a venit anul 2010, care va fi anul recesiunii. Inca e mult prea devreme sa vad cum va fi anul asta, dar a inceput fain de tot. Scumpiri la alimente, benzina, gaz, energie, adica cam tot. Si somaj, cel putin asa se anunta, mai ales la bugetari. Acuma, sa vedem si ce-o sa fie in realitate, ca de astea am mai auzit destule. Am auzit si ca ne ia dracu si de fapt nu ne-a luat, ba chiar toti si-au luat masini si case imediat. Am auzit si de perioada de tranzitie si ca intr-un an-doi o sa fie mai fain ca-n USA. Si ne-a luat dracu… In Romania nimic nu e previzibil, dar se poate incerca totusi o mica incercare de prezicere.
In primul rand sa luam scumpirile. Da, s-au scumpit cam toate. Si imediat, dar IMEDIAT, instant au venit babuinii retardati sa traga concluziile : aoleooo frate, s-au scumpit toate si se vede, magazinele “e goale”. Asta la inceputul anului, in primele zile, cand lumea era inca mahmura si se chinuia sa vomite, burta fiind umpluta peste limita maxima admisa, iar camara inca plina de cumparaturile luate de Craciun si Anul Nou. Pai in conditiile astea, cum naiba sa fie magazinele ? Pline ? Sa mai stam macar 2-3 zile sa se trezeasca si romanul si sa termine proviziile luate anul trecut inainte de revelion si mai discutam apoi.
Urmeaza cursul euro-leu. Aici e greu, foarte greu. Ultimele luni ale anului cred ca mi s-a tocit timpanul de la fraza : “creste euro la 5-6 lei”. Si leul si-a incordat muschii si a racnit la euro si a dat peste bot la toti analistii economici cu IQ-ul cat numarul de la pantof si creierul mare ca maslina si neted ca sticla. Acuma, e adevarat ca exact la trecerea dintre ani a mai saltat o idee euroiu, prilej numa bun pt analisti sa urle din nou : “AHA, creste, ajunge la 10 lei in curand”. Aiurea, iar a scazut. Leul asta se joaca cu noi, mai creste un pic, toti se panicheaza – aoleu, ne ia dracu, dupa care pac – revine la normal, ba chiar scade. Ce-o sa fie ? Nu stiu, dar parca, parca as crede ca NIMIC. Adica leul o sa stea cuminte la 4.2-4.3, poate mai creste o idee la 4.35, moment in care toti se crizeaza si se panicheaza, dupa care cade iar la 4.3, 4.25…
Ah, era sa uit cel mai important si simpatic lucru. Am mai vorbit de asta deja, la sfarsitul anului trecut m-am contrat cu un urangutan cretin si idiot, care urla din toti rarunchii ca “E CRIZA!!!”, “au scazut vanzarile la masini !!!”. Ah, ce ma bucur. Ba, tampitule, daca citesti asta (desi nu cred, probabil ca ai ramas corigent la limba romana in clasele primare si nu stii tot alfabetul, ai ramas undeva la litera c sau d ), deci BA : ai auzit ca in Bucuresti se introduc numerele de masina cu 3 cifre ? Stii de ce, bai imbecilule ? Pentru ca NU se mai pot inmatricula pe vechiul sistem, sunt PREA MULTE. Intelegi, ba cretinule ? Sunt prea multe si apar si mai multe.
Ce sa mai zic ? Ah, ca Boc a zis ca “inainte sa ne fie mai bine, o sa ne fie un pic mai rau”. Corect, asta e ca si in bancul cu rabinul si cu Itic. Cred ca-l stiti, dar oricum il mai zic. Cica vine Itic la rabin si-i zice : rabi, e greu, stau cu familia, cu sotia si cu 3 copii intr-o camaruta mica, suntem inghesuiti, e greu. Ce mai sfatuiesti ? Rabinul zice : Itic, ai gaini ? Itic : da, am in mica mea curte cateva gaini si un cocos. Rabinul : ia-le toate in camera. Itic : dar cum sa fac asta, o sa fim si mai inghesuiti, o sa miroasa urat,… Rabinul : Itic, pai tu vii pentru sfaturi la mine, nu ? Itic : da, le iau. Si le-a luat. Peste cateva zile revine : rabine, nu mai pot, mor…ma sufoc, e si mai rau, ce sa fac. Rabinul : Itic, ai porc ? Si se repeta povestea, Itic baga porcu in casa, vaca, magarul…umple casa de nu mai puteai baga un ac. Nu mai rezista, vine la rabin aproape sufocat si distrus de nervi. Rabinul : Itic, scoate toate animalele in seara asta afara si hai maine la mine. Itic vine a doua zi in culmea fericirii : rabine, e superb, am loc din belsug in casa, nu mai miroase urat, e perfect…
Asa o sa ajungem si noi, poate si mai rau, o sa fim fericiti ca avem o bucata de paine pe masa. … Poate… … Sau poate nu, eu sunt mai “necredincios” un pic, pana nu vad, nu cred. Vedem cum evolueaza situatia, o sa fie un an foarte interesant.
